Satele care formează comuna Petreştii de Jos se înscriu prin demnitatea, credinţa, munca locuitorilor şi forţa tradiţiei şi culturii lor populare seculare, în marea istorie naţională, cu dimensiunile unei trăiri racordate în permanenţă la marile evenimente şi deziderate ale trecutului, prezentului şi viitorului românesc.

Aşezată în depresiunea Hăşdăţii, comuna Petreştii de Jos a fost locuită încă din timpuri străvechi preistorice, aşa cum atestă descoperirile arheologice, în special peşterile din Cheile Turzii.

Un rol hotărâtor pentru existenţa românească a fost credinţa, fie prin cele două mânăstiri Petrid şi Bercheş, aflate pe axa ortodoxă Rimeţi-Petrid-Feleac, fie prin bisericile româneşti din fiecare sat în parte.

O altă instituţie care a menţinut conştiinţa de neam a fost şcoala românească. Şcoala de la mânăstirea Petridului este atestată documentar în 1647. Treptat au apărut şcoli şi în celelalte sate (în 1800 este atestată şcoala din Petreştii de Jos).

Locuitorii au participat la marile bătălii politice şi sociale: răscoala de la Bobâlna , răscoala condusă de Horea, Cloşca şi Crişan, revoluţia de la 1848-1849, mişcarea memorandistă, mişcările sociale din toamna anului 1918, comuna fiind în aria de desfăşurare a evenimentelor.

Legendele şi tradiţiile româneşti din Petreştii de Jos relevă o bogată mitologie cu subiecte pline de dramatismul vieţii rurale şi legat de viaţa religioasă: colinde, oraţii de nuntă, descântece, bocete şi multe legende izvorâte din istoria oamenilor pe aceste meleaguri.

Satele păstrează un adevărat cult al strămoşilor şi al eroilor neamului cinstiţi pentru jertfa lor faţă de ţară prin monumente funerare, troiţe sau altare în biserici. Comuna Petreşti are un potenţial turistic deosebit: Cheile Turzii, Mănăstirea Petreştii de Sus, mormintele familiei Bariţiu.

Aceastǎ aşezare în apropierea Cheilor Turzii îi conferǎ comunei Petreştii de Jos un avantaj în ceea ce priveşte posibilitatea investiţiei în domeniul turismului.

• Biserica Unitariană, din 1570 din Petreştii de jos.
• Biserica de lemn „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (1842-1846) din satul Livada.
• O însemnată colecţie de obiecte romane aduse din castrul Potaissa (Turda) s-a găsit în fostul conac al familiei Ferenc şi Anna Lugossy (sec.XVIII) din Petreştii de Jos.
• Cheile Turzii – Cheile Turzii alcătuiesc o arie protejată de interes naţional ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaţie naturală de tip mixt), aflată în judeţul Cluj, la o distanţă de 6 km vest de municipiul Turda, de-a lungul văii Hăşdate.
• Biserica Romano-Catolică Sf.Mihai înscrisă pe lista monumentelor istorice, este unul dintre cele mai reprezentative monumente ale arhitecturii gotice din Transilvania.
• Rezervaţia Naturală Fanatele Suatu I si II – aria naturală se află în partea central-estică a judeţului Cluj şi cea estică a satului Suatu şi sud-vestică a localităţii Ghirisu Român.
• Cascada Ciucaş – este situată în Defileul Hăşdatelor, pe cursul inferior al Văii Hăşdate, nu departe de satul Corneşti, Comuna Mihai Viteazu, Jud. Cluj.
• Castrul de la Potaissa este cel mai mare castru de legiune cu funcţionare îndelungată în Dacia. Cu laturile lungi (de nord şi sud) de 573 m şi cele scurte (de est şi vest) de 408 m, uriaşul dreptunghi pe care-l descrie castrul ocupă o suprafaţă de 23,37 ha.
• Castelul din Bontida – considerat cândva Versailles-ul Transilvaniei, castelul Bánffy de la Bonţida este unul dintre cele mai frumoase ansambluri de clădiri istorice din Bazinul Carpatin.
• Casa Matei Corvin este unul dintre cele mai vechi edificii şi unicul palat renascentist din Cluj-Napoca. Clădirea a fost construită în secolul al XV-lea şi este amplasată în interiorul primei incinte de apărare aparţinând vechii cetăţi. Iniţial a fost folosită drept han, în 1740 a fost cumpărată de urbea clujeană, îndeplinind şi alte scopuri, cum ar fi cel de închisoare sau de spital. În 1887 împăratul Francisc Iosif a făcut o vizită oraşului, ocazie cu care pe clădire a fost amplasată o placă care comemorează acel moment. Placa există şi astăzi.
• Cetăţuia a fost cladită între anii 1715 şi 1735 cu ziduri sub formă de stea, o redută, un turn şi era înconjurată de bastioane, conform cu planurile arhitectului militar Giovanni Visconti, în exterior fiind înconjurată de un val de pamânt. Porţile de acces dinspre vest şi sud nu mai există, au mai rămas în picioare doar cele din sud-est şi nord. Deasupra porţilor şi în interiorul incintei se aflau diferite clădiri care adăposteau spaţii administrative, o garnizoană şi un depozit de armament.
• Castelul Keménydin Jucu de Sus, județul Cluj, construit în secolul XIX, este înscris pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010. Castelul, ridicat în secolul XIX, are forma literei L, cu laturi de 22 și 16 metri. Este format din subsol, parter, etaj și șarpantă, cu 2 intrări. Clădirea are două intrări aflate pe laturile sudice, intrarea mică fiind încadrată de un portic cu două coloane pe care se află o terasă. Legătura dintre parter și etaj se face pe o scară de piatră. În colțul nord-vestic al castelului se află un foișor de formă pentagonală. Din vechiul parc au mai rămas doar câțiva arbori bătrâni și un bloc de piatră înalt de cca. 1,5 metri, sculptat cu motive animale.
• Castelul Wass(sau Castelul în alb și negru) avea formă dreptunghiulară cu două turnuri scunde pătratice și patru pavilioane. Era încadrat într-un părculeț, în față fiind plasate două fântâni arteziene. A supreviețuit clădirea principală, ridicată în stil baroc transilvănean, cu subsol, parter și șarpantă. În apropierea clădirii se află criptele funerare ale familiei, menționate în arhiva familiei din 1776.
• Cetatea de la Bologase află în cadrul localității Bologa din județul Cluj. Un castrum antic roman, numit Resculum este cea mai veche așezare din zonă specificată în documente. A fost ridicat în jurul anului 106 D.C., drept garnizoană a Cohortei II “Hispanorum”, a cărei misiune era, probabil, apărarea graniței Imperiului Roman. Pe măsură ce romanii au încercat să consolideze granițele, în secolul II D.C. au fost aduși coloniști din Grecia, se crede din zona Patras. Ruinele castrului sunt vizibile și astăzi în locul numit “Grădiște”, deși majoritatea zonei a fost folosită ca suprafață agricolă. În apropierea castrului există și ruinele unei băi romane.
• Cetatea Cuzdrioara este formată dintr-un val de pământ circular cu un diametru de 50 m și mărginit de un șanț. Dimensiunile valului variază de la 7 m lățime și 3 m înălțime pe latura sudică, la 10 m lățime și 6 m înălțime pe latura de nord. Cetatea a fost distrusă, necunoscându-se motivele distrugerii. Cercetările arheologice au descoperit în zonă obiecte de bronz din secolul al IX-lea. Cetatea este cunoscută și sub numele de Cetatea chazarilor. Anonimus îi pomenește pe chazari în lucrarea sa Gesta Hungarorum printre supușii lui Menumorut. Chazarii au fost o populație semi-nomadă de origine turcică, care în secolele VII-IX au pus bazele unui stat în zona Mării Caspice. Regele Ungariei și Croației, Andrei al II-lea (1205–1235) a făcut cadou satul magistrului Deneş, unul din strămoșii familiei Bánffy, familie care a rămas în posesia satului până în secolul al XVII-lea.
• Cascada Răchițele numită și Vălul Miresei – este una dintre cele mai frumoase cascade din România. Căderea de apă este de peste 30 de metri. Pe timp de iarnă, peretele stâncos îngheață, fiind un excelent loc de escaladă pe gheață pentru cei pasionați de acest sport. O legendă veche amintește că numele cascadei vine de la faptul că demult o mireasă ar fi căzut de pe stâncile abrupte din zona unde este cascada, iar voalul ei a rămas agățat pe stânci. Acolo, nuntașii s-au oprit și au început să plângă, astfel formându-se cascada. În realitate, numele s-ar putea atribui formei cascadei care seamăna cu un voal.
• Salina Turda este, cu certitudine, cea mai celebră destinaţie a turiştilor care vizitează localitatea Turda. Această mină datează din secolul al XVII-lea. Exploatarea sării la Turda a fost un element determinant pentru evoluţia prosperă a oraşului din perioda pre romana până în prezent. Salina Turda, care la inceputurile ei a fost una dintre cele mai importante saline din Transilvania, incepe să decadă dupa 1840, datorită concurenţei tot mai puternice a salinei de la Ocna Mureş, ajungând să îndeplinească rolul unei rezerve a acesteia.
• Fantana lui Alexandru
• Cheile Turenilor
• Manastrirea Petrestii de Sus
• Biserica de Lemn (Livada)
• Stana (Liavada)
• Ferma vaci(Petrestii de Jos)
• Fabrica de paine (Craiesti)
• Ferma Pasari (Plaiuri)

Adresa: Strada Principala nr. 131 A, Petestii de Jos, Jud. Cluj
Telefon: 0364505687

Google Maps

Puteti sa ne contactati completand formularul de mai jos: